PE SCURT... Proiectul de cercetare New Pawns Hațeg s-a desfășurat pe parcursul a doi ani (1 Septembrie 2020 - 31 August 2022). O serie de activități au fost efectuate de către membrii echipei proiectului. Directorul de proiect a participat la o serie de misiuni de teren, în așa-numita entitate paleogeografică – „Insula Hațeg”, care cuprindea acum cca. 70 de milioane de ani părți din actuala Transilvanie. Au fost vizitate și zone noi, cu potențial fosilifer. Rezultatele acestor misiuni constau în colectarea de noi specimene fosile și în prelevarea unor eșantioane în vederea analizării lor. De asemenea, au fost realizate vizite la diverse instituții din țară pentru a accesa material fosil, în vederea realizării de comparații. S-au preparat, conservat, consolidat, inventariat și determinat sistematic specimene deja depozitate în colecțiile Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, dar și specimene nou colectate. S-au efectuat diferite investigații și interpretări ale rezultatelor, parte dintre acestea fiind prezentate în cadrul unor conferințe științifice, iar altele fiind publicate în diverse jurnale. O realizare importantă constă în definirea unei noi specii pentru știință de mamifer primitiv, Kogaionon radulescui. Acest mamifer face parte din grupul multituberculatelor (cu număr mare de tuberculi dentari pe suprafețele de uzură ale molarilor și premolarilor). De asemenea, s-a demonstrat că multituberculatul Litovoi tholocephalos descris în 2018, din localitatea Pui (județul Hunedoara), nu este nimic altceva decât Barbatodon transylvanicus descris în 1986 din aceași localitate. Au fost prezentate noi date cu privire la cel mai mic multituberculat din Cretacicul Superior al Europei, Barbatodon transylvanicus, demonstrându-se faptul că acesta era destul de răspândit pe teritoriul „Insulei Hațeg”. A fost prezentată o faună de reptile fosile din locaitatea Pui care include dinozauri și țestoase. S-au semnalat noi sedimente purtătoare de vertebrate (în special microvertebrate) din zona localității Oarda de Jos (județul Alba) și s-au tras unele concluzii cu privire la aspectul acestei zone în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani: era brăzdată de râuri, dar au existat unele tendințe de instalare ale unor mlaștini sau chiar a unor lacuri mici. De asemenea, au fost diseminate rezultate pentru publicul larg, prin două studii publicate în reviste cultural științifice și trei expoziții temporare care prezintă rezultate ale cercetărilor efectuate pe parcursul proiectului.
Proiectul de cercetare post-doctorală s-a desfășurat în perioada 1 septembrie 2020-31 august 2022 și a avut ca obiectiv să aducă date noi cu privire la ecosistemele terestre din așa-numita „Insulă Hațeg”. În urmă cu ca. 70 milioane de ani actuala Transilvanie era un teritoriu (probabil) insular numit generic „Insula Hațeg”. În zilele noastre, acest teritoriu corespunde Depresiunii Hațeg (în limbaj geologic, Bazinul Hațeg) sau Țării Hațegului, precum și altor părți din Transilvania.
Mezozoica „Insulă Hațeg” este cunoscută la nivel mondial datorită faunei endemice care a populat-o. Bineînțeles, dintre locuitorii acesteia se remarcă dinozaurii „pitici” descriși pentru prima dată la finalul secolului al XIX-lea de către Baronul Francisc Nopcsa. Totuși, fauna acestei insule străvechi cuprindea varii participanți. Pe lângă dinozaurii „pitici” (ornitopode – ex. Zalmoxes, Tematosaurus, Struthiosaurus, teropode – ex. Elopteryx sau de tipul Gargantuavis, sauropode – ex. Magyarosaurus, Paludititan), au existat și alte „bestii”, cum ar fi crocodili de dimensiuni variate (ex. Allodaposuchus, Sabresuchus, Aprosuchus), șopârle (ex. Barbatteius, Oardasaurus), broaște (ex. Hatzegobatrachus), păsări primitive (din grupul enanthiornithelor), țestoase (ex. Kallokibotion), dar și mamifere arhaice (multituberculate – ex. Barbatodon, Kogaionon). Peștii dominanți erau din grupul lepisosteidaelor (strămoși ai peștelui aligator actual - Atractosteus), în timp ce văzduhul era dominat de pterozauri (reptile zburătoare), dintre care unii erau gigantici (Hatzegopteryx), iar alții de dimensiuni mai mici (ex. Albadraco, Eurazhdarcho).
Astfel, directorul de proiect a fost în campanii de teren prin care a urmărit să colecteze noi fosile sau eșantioane de roci. Aceste specimene au fost preparate și au primit numere de inventar. De asemenea, s-au reperat noi localități fosilifere.
Rezultatele au fost prezentate în manifestări științifice naționale sau internaționale, dar au fost publicate și diferite articole (științifice și pentru publicul larg). Pe lângă acestea, directorul de proiect a fost implicat în organizarea unor expoziții pentru publicul larg în care au fost prezentate rezultate din timpul proiectului (vezi detalii pe site-ul proiectului).
Smith T., Codrea V., Devillet G., Solomon A. (2021). A new mammal skull from the Late Cretaceous of Romania and phylogenetic affinities of kogaionid multituberculates. Journal of Mammalian Evolution 29:1-26. IF2021: 2.61 DOI:10.1007/s10914-021-09564-7
Acum aproximativ 70 milioane de ani, un grup de mamifere arhaice numite multituberculate (cu număr mare de tuberculi dentari pe suprafețele de uzură ale molarilor și premolarilor) au viețuit pe teritoriul României. Articolul descrie o nouă specie de astfel de mamifere, descoperită în zona Hațegului. Specimenul tip (holotipul) a fost descoperit de către Vlad Codrea în anul 2004 în timpul unei cercetări de teren. Holotipul constă într-uncraniu parțial și un premolar 4 inferior stâng asociat, iar ca și material adiacent avem unfragment de mandibulă stânga cu incisivul 1 și premolarul 4.Noul mamifer reprezintă a doua specie a genului Kogaionon și a primit denumirea științifică de Kogaionon radulescui, specia fiind dedicată lui Constantin (‘Costin’) Rădulescu ca și tribut pentru contribuția pe care acesta a avut-o în cunoșterea multituberculatelor kogaionidae. Specia avea o mărime intermediară între un șoarece și șobolanul actual. Este primul multituberculat de mărime intermediară descris din România. Articolul este important deoarece aduce corecturi la matricea pe baza căreia se stabilesc relațiile de „rudenie” între mamiferele multituberculate. De asemenea, se aduce în discuție posibila sinonimie între genuri sau specii de astfel de mamifere descrise din țara noastră. S-a ajuns la concluzia că Litovoi tholocephalos, descris în anul 2018 din localitatea Pui (la aproximativ 20 km de orașul Hațeg) nu este altceva decât Barbatodon transylvanicus, descris din aceeași localitate în anul 1986.
Solomon A.A.*, Codrea V.A., Venczel M, Smith T., 2022. New data on Barbatodon oardaensis, the smallest Late Cretaceous multituberculate mammal from Europe. Comptes Rendus Palevol 21 (13): 253-271. IF2020: 1.624
Articolul aduce noi date despre un alt multituberculat din România – Barbatodon oardaensis. Acesta este cel mai mic multituberculat care a trăit în Europa acum aproximativ 70 de milioane de ani, în același timp cu dinozaurii. Rezultatele obținute demonstrează faptul că acest mamifer era destul de răspândit pe teritoriul „Insulei Hațeg” fiind regăsit în bazinele Transilvaniei, Hațegului și Rusca Montană. A fost descris pentru prima dată incisivul 3 superior de la această specie și au fost remarcate noi detalii cu privire la variabilitatea intraspecifică a acestui mamifer. Se discută forma variată a incisivului 1 inferior la această specie, dar și distribuția acestor mamifere străvechi pe teritoriul României acum cca. 70 milioane de ani. Se atrage din nou atenția cu privire la sinonimia dintre unele genuri/specii și asupra faptului că variabilitatea intraspecifică ar trebui să fie esențială cel puțin atunci când ne referim la multituberculatele kogaionidae.
Solomon A.A.*, Codrea V.A., Venczel M., Bordeianu M., Trif N., Fărcaș C., in press. Good or bad luck? – an ‘ox-bow’ deposit from Oarda de Jos (Alba County, Romania): preliminary results. Brukenthal. Acta Musei, XVII. 3.
Articolul pune în evidență o faună variată descoperită într-o carieră deschisă lângă localitatea Oarda de Jos (județul Alba). Din cariera amintită am colectat aproximativ 200 kg de sediment pe care l-am procesat prin metode specifice. Am recuperat resturi fosile de vertebrate mari (macrovertebrate), dar și fosile de dimesniuni mici (microvertebrate). Au fost descoperite: fosile de pești, dinozauri, sopârle, broaște, țestoase, dar și coji de ouă fosilizate, precum și semințe sau fructe de plante fosilizate.
Descoperirea este importantă pentru că roci purtătoare de microverberate sunt destul de rare pe raza județului Alba. Am putut afirma că în zona Oarda de Jos, acum aproximativ 70 milioane de ani era un sistem de râuri meandrate, dar și faptul că au existat unele tendințe de mlaștini sau chiar de formare de mici lacuri. De asemenea, articolul pune în evidență importanța monitorizării continue a depozitelor Cretacic Superioare din țara noastră. Ar fi benefică o legislație similară cu cea pentru descărcările de sarcină arheologică și pentru paleontologie. Astfel, multe valori care adesea se pierd, ar putea fi salvate.
Solomon A.A.*, Venczel M., Solomon S.A., Fărcaș C., Sabău I, Codrea V.A. (2021). În umbra dinozaurilor... „dinastia” mamiferelor arhaice !. ELANUL 1(227), 22-35, Asoc. Culturală „Academia Rurală Elanul”, Giurcani (com. Găgești, Jud. Vaslui). (ISSN: 1583-3593).
Se realizează o prezentare a descoperirilor de mamifere arhaice de pe teritoriul „Insulei Hațeg” într-un mod accesibil publicului larg.
Solomon A.A.*, Codrea V.A., Venczel M., Fărcaș C., Solomon S.A., Bordeianu M., (2022). Oarda de Jos (Județul Alba), un „paradis” pentru paleontologia mondială. ELANUL Anul XXV, 1-2(231-232), 15-26, Asoc. Culturală „Academia Rurală Elanul”, Giurcani (com. Găgești, Jud. Vaslui). (ISSN: 1583-3593).
Se realizează o prezentare a sitului ODA de la Oarda de Jos (Județul Alba) și a unor descoperiri remarcabile din această zona într-un mod accesibil publicului larg.
Solomon, A.A.*, Venczel, M., Codrea, V.A. (2021). Resturi de reptile maastrichtiene dintr-o acumulare de tip „bonebeds” de la Pui (județul Hunedoara, România). Simpozionul Național PETRODAVA, Ed. a II-a, Piatra Neamț, June 22-24, 2021. Program și rezumate: 51-53.
Această comunicare pune în evidență o serie de fosile provenite din localitatea Pui (județul Hunedoara). Au fost prezentate o serie de reptile provenite din depozitele de culoare roșie care apar în albia râului Bărbat. Astfel am descoperit resturi de dinozauri ierbivori (sauropode și hadrozauri) și carnivori (teropode), dar și resturi de țestoase. Lucrarea pune în evidență și prima conexiune de fibulă-tibie care provine de la un hadrozaur adult din Maastrichtianul României (acum aprox. 70 milioane de ani în urmă).
Codrea, V.A., Venczel, M., Solomon, A.A.*, Bordeianu, M., Fărcaș, C., Trif, N. (2021). A new rich upper Cretaceous level with terrestrial vertebrates at Oarda de Jos (Alba County, Romania). In: Belvedere M., Díez Díaz V., Mecozzi B., Sardella R. (eds.). Abstr. book of the XVIII ann. conf. of the EAVP, online, 5th-9th July 2021. Palaeovertebrata, 44, pp. 58.
Au fost comunicate o serie de fosile care provin dintr-un depozit lentiliform din localitatea fosiliferă Oarda de Jos din situl ODB. Eroziunea produsă de către râul Sebeș a expus în patul râului un mudstone (roca argiloasă) din care au fost recuperate atât macro-, cât și microvertebrate. Rezultatele preliminare indică o asociație fosiliferă extrem de bogată, care include pești, broaște, șopârle, țestoase, crocodilieni, pterozauri, mamifere, dar și dinozauri (teropode, ornitopode, sauropode). Există și resturi de nevertebrate. Practic, descoperirea reprezintă prima semnalare de fosile de microvertebrate din situl ODB.
Codrea, V. Venczel M., Solomon, A.A*, Bordeianu M. (2021). New Latest Cretaceous continental microvertebrate bearing-sediments from Oarda de Jos (Alba County, Romania): preliminary data. The Museum and Scientific Research, Craiova, 28th Edition, 16–18th of September 2021, Book of Abstracts III: pp. 48-49.
Comunicarea evidențează descoperirea din cariera de la Oarda de Jos și prezintă date din momentele de început ale acestei cercetări. Doar câteva zeci de kilograme din acest eșantion de roci eșantionate au fost procesate până la momentul respectiv prin spălare-cernere pe site cu diferite mărimi ale rețelei ochiurilor, dar rezultatele erau deja foarte promițătoare. De aceea s-a continuat munca și s-a realizat o nouă publicație (vezi mai sus publicația cu numărul 3). Studiul complet al faunei recuperată din aceste roci este în curs de realizare.
created with
WordPress Website Builder .